Eliberarea certificatului medical constatator al mortii
Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale aprobate prin Ordinul nr. 1.134/C/25.05.2000 al Ministerului Justitiei si nr. 255/04.04.2000 al Ministerului Sanatatii si Familiei, publicat in Monitorul Oficial partea I nr. 459/19.09.2000 prevad urmatoarele:
- indiferent de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut nu poate fi constatat decat de un medic cu drept de libera practica (art. 45 alin. 1);
- certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de moarte reala si numai dupa trecerea a 24 de ore de la deces (art. 45 alin. 2);
- eliberarea certificatului de deces nu se poate face fara examinarea externa a cadavrului de medic (art. 45 alin. 3).
Circumstantele in care autopsia medico- legala este obligatorie (conform art. 34 alin. 2 din acelasi act normativ amintit mai sus, coroborat cu art. 112 si 114 din Codul de Procedura Penala) sunt urmatoarele:
1. Moarte violenta, ca modalitati de producere putand fi accidente (rutiere, de munca, de tren, casnice etc.), sinucideri sau omucideri, chiar si atunci cand exista un interval liber intre evenimentele cauzale si deces.
2. Cauza mortii nu este cunoscuta.
3. Cauza mortii este suspecta (ridica suspiciuni judiciare). Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii.
3.1. Moarte subita (un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (Sudden Unexpected Unexplained Death).
3.2. Decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical (ex. sportivi, cadre militare, soferi etc.).
3.3. Deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii.
3.4. Deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociata cu activitati ale politiei sau ale armatei in cazul in care decesul survine in cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman.
3.5. Multiple decese repetate, in serie sau concomitent (ex. doua sau mai multe persoane din aceeasi zona sau avand legaturi intre ele mor una dupa alta la intervale relativ scurte de timp; doua sau mai multe persoane mor concomitent sau sunt gasite decedate impreuna).
3.6. Cadavre neidentificate (nu s-au gasit acte de identitate cu fotografie pe baza carora sa poata fi identificata persoana decedata, nu exista persoane-anturaj, vecini, cunostinte etc., care sa certifice identitatea cadavrului prin vizualizarea directa a acestuia) sau cadavre scheletizate (gasite dupa un interval lung de timp sau distruse de animale).
3.7. Decese survenite in locuri publice (ex. pe strada, in institutii publice, magazine, piete etc.) sau izolate (ex. in padure, pe un camp, in locuri care nu sunt locuite sau tranzitate in mod frecvent de oameni etc.).
3.8. Moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii.
3.9. Decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala. In toate aceste cazuri, autopsia devine medico-legala, este obligatorie si se efectueaza numai de medicii legisti la solicitarea organismelor judiciare (art. 34 alin. 2). Atragem atentia asupra importantei deosebite in practica medicala a acestor prevederi legislative si asupra faptului ca in toate cazurile mentionate mai sus medicului de familie (cat si medicului practician de alta specialitate) ii este interzisa eliberarea certificatului medical constatator al decesului. In situatiile enumerate mai sus, medicul de familie are obligatia sa refuze eliberarea certificatului medical constatator al mortii si sa solicite organismelor judiciare o autopsie pentru elucidarea cauzei mortii (art. 45, alin. 3). Pentru aceasta trebuie sa anunte cazul organismelor de urmarire si cercetare penala de pe raza carora isi desfasoara activitatea (Politia, Serviciul de Interventii la Evenimente din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie sau al Municipiului Bucuresti - telefon 955). Echipa operativa compusa din medic legist, politist si ofiter criminalist va face o ancheta de cercetare complexa la fata locului (examinarea externa a cadavrului de medicul legist, reverificarea de acesta a actelor medicale ale defunctului, luarea de declaratii de la familie, anturaj, martori, fotografii judiciare, examinari criminalistice etc.). In finalul anchetei se pot contura doua situatii:
- indiferent de cauza mortii, decesul unei persoane sau al unui nou-nascut nu poate fi constatat decat de un medic cu drept de libera practica (art. 45 alin. 1);
- certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de moarte reala si numai dupa trecerea a 24 de ore de la deces (art. 45 alin. 2);
- eliberarea certificatului de deces nu se poate face fara examinarea externa a cadavrului de medic (art. 45 alin. 3).
Circumstantele in care autopsia medico- legala este obligatorie (conform art. 34 alin. 2 din acelasi act normativ amintit mai sus, coroborat cu art. 112 si 114 din Codul de Procedura Penala) sunt urmatoarele:
1. Moarte violenta, ca modalitati de producere putand fi accidente (rutiere, de munca, de tren, casnice etc.), sinucideri sau omucideri, chiar si atunci cand exista un interval liber intre evenimentele cauzale si deces.
2. Cauza mortii nu este cunoscuta.
3. Cauza mortii este suspecta (ridica suspiciuni judiciare). Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii.
3.1. Moarte subita (un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (Sudden Unexpected Unexplained Death).
3.2. Decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical (ex. sportivi, cadre militare, soferi etc.).
3.3. Deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii.
3.4. Deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asociata cu activitati ale politiei sau ale armatei in cazul in care decesul survine in cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman.
3.5. Multiple decese repetate, in serie sau concomitent (ex. doua sau mai multe persoane din aceeasi zona sau avand legaturi intre ele mor una dupa alta la intervale relativ scurte de timp; doua sau mai multe persoane mor concomitent sau sunt gasite decedate impreuna).
3.6. Cadavre neidentificate (nu s-au gasit acte de identitate cu fotografie pe baza carora sa poata fi identificata persoana decedata, nu exista persoane-anturaj, vecini, cunostinte etc., care sa certifice identitatea cadavrului prin vizualizarea directa a acestuia) sau cadavre scheletizate (gasite dupa un interval lung de timp sau distruse de animale).
3.7. Decese survenite in locuri publice (ex. pe strada, in institutii publice, magazine, piete etc.) sau izolate (ex. in padure, pe un camp, in locuri care nu sunt locuite sau tranzitate in mod frecvent de oameni etc.).
3.8. Moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii.
3.9. Decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala. In toate aceste cazuri, autopsia devine medico-legala, este obligatorie si se efectueaza numai de medicii legisti la solicitarea organismelor judiciare (art. 34 alin. 2). Atragem atentia asupra importantei deosebite in practica medicala a acestor prevederi legislative si asupra faptului ca in toate cazurile mentionate mai sus medicului de familie (cat si medicului practician de alta specialitate) ii este interzisa eliberarea certificatului medical constatator al decesului. In situatiile enumerate mai sus, medicul de familie are obligatia sa refuze eliberarea certificatului medical constatator al mortii si sa solicite organismelor judiciare o autopsie pentru elucidarea cauzei mortii (art. 45, alin. 3). Pentru aceasta trebuie sa anunte cazul organismelor de urmarire si cercetare penala de pe raza carora isi desfasoara activitatea (Politia, Serviciul de Interventii la Evenimente din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie sau al Municipiului Bucuresti - telefon 955). Echipa operativa compusa din medic legist, politist si ofiter criminalist va face o ancheta de cercetare complexa la fata locului (examinarea externa a cadavrului de medicul legist, reverificarea de acesta a actelor medicale ale defunctului, luarea de declaratii de la familie, anturaj, martori, fotografii judiciare, examinari criminalistice etc.). In finalul anchetei se pot contura doua situatii:
1. Confirmarea ca fiind un caz medico-legal. Se va dispune autopsia medico-legala. Cadavrul este ridicat de Serviciul Judetean Medico-Legal/Institutul Medico-Legal (dupa locul unde s-a produs decesul). Autopsia va fi efectuata de legisti in conditiile prevazute si reglementate de lege dupa trecerea a 24 de ore de la deces. Medicul legist nu poate elibera certificat medical constatator al mortii fara efectuarea autopsiei medico-legale. Exceptie se face numai in mortile violente din catastrofe mari, accidente aviatice sau de cale ferata, cand, daca legea nu se opune, se va face doar identificarea cadavrelor de medicii legisti.
2. Infirmarea ca fiind un caz medico-legal. Cadavrul nu va fi ridicat de institutia medico-legala si va fi lasat apartinatorilor. Se va intocmi un proces-verbal de constatare la fata locului (document tipizat) care se completeaza de ofiterul de politie si medicul legist. Acesta din urma va parafa si va aplica in original stampila Serviciului Medico- Legal/Institutului Medico-Legal. In acest document se consemneaza: a) datele de stare civila (identificare) ale decedatului numai pe baza BI/CI/adeverinta provizorie de identitate sau pasaport, b) varsta, c) daca s-au constatat sau nu leziuni traumatice, d) faptul ca nu exista suspiciuni asupra cauzelor mortii, e) faptul ca certificatul medical constatator al mortii poate fi eliberat de medicul de familie/unitatea sanitara teritoriala/spital/salvare, f) ca decesul nu constituie caz medico-legal si g) faptul ca se lasa cadavrul familiei care se obliga sa il inhumeze conform legislatiei. In acest caz, certificatul medical constatator de deces se elibereaza de medicul de familie care are obligatia sa pastreze la dispensar procesul- verbal de constatare la fata locului pentru a se descarca de responsabilitatea deciziei prin care echipa operativa a declarat cazul ca nefiind medico-legal. Medicii de salvare au dreptul de a elibera certificatul constatator de deces numai in zilele de week-end in care medicii de familie nu lucreaza.
Cauzele posibile ale mortilor subite (neviolente) pentru care medicul de medicina generala poate elibera certificatul constatator al mortii:
A. Cauze cardiace:
A.1. Cauze coronariene: - Cauza organica + factor declansator (efort, stres, variatii de temperatura):
a. Ateroscleroza coronariana: tromboza acuta de coronare; ateroscleroza coronariana severa; infarctul miocardic acut.
b. Anomalii congenitale coronariene;
c. Anevrism coronarian disecant;
d. Displazie fibromusculara a coronarelor;
e. Boala Kawasaki.
A.2. HTA:
- Cauze de deces:
a. Tulburari de ritm ventricular;
b. Episod acut de encefalopatie hipertensiva;
c. AVC.
A.3. Cardiomiopatii:
a. Obliterative - in amiloidoza, sarcoidoza,hemocromatoza;
b. Congestive - in alcoolismul cronic, peripartum, miocardita cronica idiopatica, miocardita toxica - Cobalt, Adriamicina;
c. Hipertrofice - stenoza hipertrofica subaortica (cea mai frecventa cauza de moarte subita la tineri), hipertrofia adaptativa a atletilor* (in general, aceste cazuri ajung la autopsie medico-legala ca morti subite la tineri).
A.4. Boli valvulare:
a. Prolaps de valva mitrala - moarte subita prin: F.V., endocardita bacteriana, trombembolie cerebrala;
b. Stenoza aortica - evolueaza frecvent cu moarte subita.
A.5. Miocardite de diferite etiologii - moartea subita poate fi primul simptom;
A.6. Malformatii congenitale ale sistemului excitoconductor:
- Sindrom Wolf Parkinson White;
- Sindromul Lown Ganon Levine;
- Sindromul Q-T prelungit.
B. Cauze intracraniene:
B.1. Epilepsia - de obicei la tineri cu terapie anticonvulsivanta insuficienta;
B.2. Hemoragii subarahnoidiene - prin ruperea unei malformatii arterio-venoase;
B.3. Hemoragii intracerebrale - asociate cu hipertensiune intracraniana;
B.4. Tumori cerebrale primitive - astrocitom, glioblastom;
B.5. Meningite - mai frecvent la copii, forme fulminante cu meningococ, pneumococ;
B.6. Hidrocefalia - de diferite cauze;
B.7. Afectiuni psihiatrice - moarte subita la schizofreni tratati cu doze terapeutice de fenotiazine.
C. Cauze respiratorii Al doilea loc ca frecventa dupa cauzele cardiovasculare.
C.1. Epiglotita - frecventa la copii;
C.2. Embolii pulmonare:
- trombembolia pulmonara;
- embolia amniotica*;
- embolia gazoasa*;
- embolia grasa*.
C.3. Criza de astm - moarte subita in timpul crizelor nocturne;
C.4. Hemoptizii - TBC pulmonar sau tumori ce erodeaza vasele mari;
C.5. Pneumotorax spontan al nou-nascutului;
C.6. Pneumopatii interstitiale - in forme grave, nediagnosticate, cu evolutie fulminanta, cu simptomatologie atipica.
D. Cauze digestive:
D.1. Ruptura de varice esofagiene (traumatica* sau spontana);
D.2. Ulcer duodenal perforat intr-un vas mare;
D.3. Pancreatita acuta fulminanta;
D.4. Hepatita fulminanta - virala sau toxica;
D.5. Hemoragii intraabdominale netraumatice -“in panza” - la cirotici;
D.6. Ocluzii intestinale oligosimptomatice la batrani.
E. Cauze endocrine:
E.1. Diabet zaharat - coma cetoacidozica, coma hipoglicemica, coma hiperglicemica;
E.2. Feocromocitom - criza declansata de palparea abdomenului sau stres;
E.3. Insuficienta cortico-suprarenaliana - boala Adisson, necroza hemoragica a suprarenalelor;
E.4. Tiroidita cronica - tineri ce mor subit prin tireotoxicoza (aritmii, hipertermie, crize convulsive) sau hipotiroidie (aritmii).
F. Alte cauze:
F.1. Ruptura spontana de chist hidatic;
F.2. Ruptura spontana de sarcina extrauterina tubara;
F.3. Sindrom Reye - etiologie necunoscuta;
F.4. Soc septic - streptococic sau stafilococic fulminant;
F.5. Hiperkaliemie* - scolari, adolescenti, adulti tineri; moartesubita in timpul sau dupa un efort fizic;
F.6. Sindromul mortii subite a sugarului* - hipoglicemie, hipogamaglobulinemie, deficit de oligoelemente sau vitamine, hipo sau hipertermie, anomalii ale surfactantului, supradozare de natriu in alimentatie.
Dr. Malinescu Bogdan
medic primar legist; doctor in stiinte medicale; licentiat in stiinte juridice; expert medico-legal gradul I; seful Serviciului Medico-Legal Ilfov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu